duminică, 15 aprilie 2007

Astazi e ziua mea!

A mai trecut un an! Un an in care m-am mai schimbat putin. Am invatat multe lucruri, mai ales prin comunicarea cu ceilalti. As spune ca a fost anul deschiderii mele spre comunicare. De la ceilalti am ascultat multe povesti si, prin reflectie, am mai descoperit cate ceva despre mine.

  • Mi-am deschis acest blog, in ciuda temerilor de a nu fi suspectata de avangardism ieftin. Am avut ceva vizitatori, chiar si comentarii.
  • Am devenit facilitator de cursuri on-line, am mai invatat cate ceva despre modul in care tehnologia poate creea social si mi-am facut noi prieteni virtuali;
  • Am descoperit bloguri interesante; mi-am selectat o lista de RSS feed pe care o urmaresc in fiecare zi; mi se pare uimitor ca pot avea acces zi de zi la reflectiile unor persoane sau grupuri de la care pot invata, chiar daca nu le-am intalnit niciodata;
  • Am descoperit Moodle si am invatat sa realizez design-ul, instrumentele si ghidurile pedagogice ale invatarii on-line;
  • Am o lista lunga de contacte yahoo messenger si cativa prieteni de departe cu care mai stau la taifas pe Skype;
  • Am calatorit mult; mereu oameni noi, culturi organizationale diferite, asteptari si stiluri de invatare diferite; diferentele nu inceteaza sa ma fascineze;
  • Intalnirile cu studentii au fost sarbatori; am experimentat impreuna noi abordari in domeniul invatarii; nimic nu se compara cu entuziasmul lor si bucuria de a descoperi lucruri noi;
  • Mi-am petrecut mai mult timp cu familia si in special cu nepotelul meu care are deja 1 si 4 luni!
Simt ca tot ce s-a intamplat in acest an e ca o panza multicolora ce s-a tesut pe nesimtite, reflectand o parte din mine despre care nu stiam ca exista. Imaginea mi-e inca difuza, o privesc si detaliile incearca sa ma convinga pe rand ca merita sa devina definitorii. Dar stiu ca mai am de tesut.
  • Sunt multe lucruri pe care le-am inceput si nu le-am finalizat; de pilda teza de doctorat a carei finalizare o tot aman de ani;
  • Pierd mult timp pentru lucruri care mi se par interesante, uitand de cele care sunt stringente si poate mai importante;
  • Evit si aman sa iau o decizie importanta pentru viata mea personala; mi se pare mereu ca nu e momentul, dar teama ca timpul nu e de partea mea ma bantuie adesea;
  • N-am reusit sa fiu total deschisa acestui blog. Recunosc ca in momentele mai putin placute n-am avut curaj sa scriu aici.
Ganduri de viitor? As vrea sa ma pot concentra mai mult pe lucrurile cu adevarat importante, sa dau o forma celor pe care le-am adunat pana acum, sa impartasesc mai mult (nu doar lucrurile placute, caci si greselile au valoare lor in invatare), as vrea sa pot lua deciziile care conteaza.