Se intampla ca in ultima perioada sa fiu in preajma fratelui meu care se pregateste la filosofie pentru facultate. Petrecem ore bune de seara descifrand citate din filosofi celebri, eu ca simplu cititor amator, el ca aspirant catre o cunoastere mai aprofundata a domeniului. Printre altii, J.J. Rousseau si ideea de contract social. Si imi amintesc de ce l-am admirat atat de mult pe Rousseau ca pedagog. In primul rand pentru ca avea incredere in natura buna a omului. Apoi, pentru ca visa la un model de societate democratica in care fiecare cetatean sa poata participa nemijlocit la decizii. Intr-un fel, ma gandesc ca Rousseau visa la un fel de blogosfera, in care vocea fiecaruia este auzita. Iar dincolo de interesele particulare ale fiecarui autor de blog, spatiul comun al blogosferei ar putea intr-o zi sa exprime ceea ce Rousseau numea vointa generala.
Apoi, probabil tot de la Rousseau mi se trage si increderea neconditionata pe care tind sa o acord oamenilor. Asteptari inselate? Uneori, da. De cele mai multe ori, nu. De foarte multe ori, asteptarile imi sunt depasite. Am cunoscut oameni extraordinari, de la care nu speram poate atat de mult.
M-am intrebat adesea de ce oare in multe medii profesionale, increderea care se acorda oamenilor se bazeaza in primul rand pe CV, grade, functie, doctorate, varsta etc. Mult mai dificil sa castigi increderea prin ceea ce stii, poti sa faci sau mai ales prin ceea ce ai putea sa faci daca ti s-ar acorda un pic de incredere neconditionata.
Cineva spunea ca increderea de care ai vrea sa te bucuri reprezinta suma increderii pe care esti gata sa o acorzi celorlalti. Voi ce spuneti?
Apoi, probabil tot de la Rousseau mi se trage si increderea neconditionata pe care tind sa o acord oamenilor. Asteptari inselate? Uneori, da. De cele mai multe ori, nu. De foarte multe ori, asteptarile imi sunt depasite. Am cunoscut oameni extraordinari, de la care nu speram poate atat de mult.
M-am intrebat adesea de ce oare in multe medii profesionale, increderea care se acorda oamenilor se bazeaza in primul rand pe CV, grade, functie, doctorate, varsta etc. Mult mai dificil sa castigi increderea prin ceea ce stii, poti sa faci sau mai ales prin ceea ce ai putea sa faci daca ti s-ar acorda un pic de incredere neconditionata.
Cineva spunea ca increderea de care ai vrea sa te bucuri reprezinta suma increderii pe care esti gata sa o acorzi celorlalti. Voi ce spuneti?